Bursă de transport: ce este și pe ce linii ro-ro ajunge marfa
O bursă de transport este o piață care pune în legătură ofertele de marfă cu capacitățile de transport disponibile; contractul se încheie între tine și transportator, iar platforma nu este parte la el și nu răspunde pentru executarea lui. Pagina aceasta nu este o bursă: nu publicăm oferte de marfă, ore de plecare, capacitate sau navlu. Ce publicăm este registrul nostru de linii ro-ro — 30 de rânduri, adică 15 linii, fiecare înregistrată în ambele sensuri, între 18 porturi din șapte țări (TR, IT, GR, FR, EG, RO, RU), citit la 22 august 2026. Fiecare dintre cele 15 linii are cel puțin un capăt în Turcia și niciuna nu are ambele capete în Uniunea Europeană; România apare într-o singură linie, Port of Karasu (TRKSP) ↔ Constanța (ROCND), 379 km în linie dreaptă, cu traseul înregistrat integral în Marea Neagră, fără strâmtori. Consecința juridică ține de capete, nu de navă: la transporturile dinspre un stat membru către o țară terță și invers, Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 se aplică doar secțiunii deplasării efectuate pe teritoriul oricărui stat membru tranzitat și nu se aplică secțiunii de pe teritoriul statului membru de încărcare sau descărcare, înainte de încheierea acordului necesar între Comunitate și țara terță respectivă (art. 1 alin. (2)), acea secțiune rămânând guvernată de acordurile bilaterale (art. 1 alin. (3) lit. (a)). Tot din capete decurge și că nicio linie din registru nu se califică drept transport combinat: Directiva 92/106/CEE cere transporturi de mărfuri între state membre, chiar dacă secțiunea maritimă depășește pragul de 100 km în linie dreaptă. Verificarea minimă înainte de încărcare rămâne licența comunitară (eliberată pentru cel mult 10 ani), copia conformă păstrată la bordul fiecărui vehicul și polița CMR pe numele firmei care facturează.
Sursă: ANAF — Agenția Națională de Administrare Fiscală · EUR-Lex — Jurnalul Oficial al Uniunii Europene · EUR-Lex — Uniunea Europeană · United Nations Treaty Series · ANAF / Ministerul Finanțelor · ANAF · Autoritatea Rutieră Română (ARR) · TIMOCOM GmbH · Trans.eu Group · Cargopedia · TAPA EMEA · Logistivo · IC Karasu Port · DP World · 123cargo (BursaTransport).
Ultima actualizare a datelor:
.
O bursă de transport nu este un program de gestiune. Este locul unde se întâlnesc două anunțuri: „am marfă” și „am camion”. Tot ce urmează după strângerea de mână — comanda de transport, scrisoarea de trăsură, declararea în RO e-Transport, factura prin RO e-Factura, plata la 30 sau 60 de zile — se întâmplă în afara bursei, între tine și o firmă pe care ai cunoscut-o cu douăzeci de minute în urmă.
Pagina de față tratează exact acest decalaj: ce face bursa, ce nu face, ce verifici înainte să dai marfa și ce rămâne obligația ta în fața ANAF, indiferent cine conduce camionul.
Ce îți dă pagina asta și ce nu-ți dă?
Dacă ai ajuns aici căutând „bursă de transport”, cauți potrivire marfă↔camion: oferte de marfă postate, camioane libere, un preț. Nu publicăm așa ceva. Nu avem panou public de oferte, nu afișăm capacități libere și nu facem intermediere între o marfă și un camion. Spunem asta în prima frază, nu în subsolul paginii.
Ce publicăm este registrul nostru de linii ro-ro: 15 linii distincte, fiecare înregistrată în ambele sensuri, între 18 porturi din șapte țări — Turcia, Italia, Grecia, Franța, Egipt, România și Rusia. România apare într-o singură linie, Port of Karasu (TRKSP) ↔ Constanța (ROCND). Registrul spune dacă o linie există la noi și pe ce traseu a fost desenată; nu spune dacă circulă azi, la ce oră și cu ce preț.
Restul paginii tratează separat ce este de fapt o bursă de transport, cum se rupe lanțul de subcontractare, ce verifici la un transportator înainte să încarci și ce declari în RO e-Transport și RO e-Factura. Se citesc fără cont, fără formular și fără să folosești unealta de mai jos.
Pe ce linii ro-ro ajunge efectiv marfa între România și celelalte capete?
Pe ce linii ro-ro ajunge efectiv marfa între România și celelalte capete? — Alegi cele două capete și afli dacă linia există în registrul nostru, cu ce geometrie a fost înregistrată traseul ei și ce regim juridic guvernează parcursul rutier de la fiecare capăt. Unitatea nu este o cursă, ci o pereche de porturi: fie există, fie nu există.
Tot ce se poate spune despre o pereche de porturi se citește din două locuri. Din capete: ce țări leagă linia, deci ce regim guvernează segmentele rutiere de la fiecare capăt și dacă definiția europeană a transportului combinat se potrivește. Din traseul înregistrat: câte puncte are, ce lungime, cât de ocolit este față de linia dreaptă și prin ce strâmtori trece.
Orarul, capacitatea și navlul nu sunt lipsuri temporare ale registrului. Sunt în afara structurii lui: tabelul nu are astfel de coloane, iar legătura navă–linie este goală.
Registrul de mai jos este al nostru și arată un singur lucru: dacă o linie ro-ro există la noi și pe ce traseu a fost înregistrată. Nu este orar, nu este listă de curse și nu conține preț — nu publicăm ore de plecare, capacitate, nume de navă sau navlu, iar în datele noastre nicio navă nu este atașată vreunei linii. Pentru starea reală a unei curse întrebi operatorul sau portul. Registrul a fost actualizat ultima dată la 20 iunie 2026.
De unde pleacă marfa — Scrie numele portului, codul din cinci litere sau doar codul de țară din două litere — de exemplu RO, TRKSP, Constanța. Lista are 18 porturi: doar cele care apar efectiv într-o linie, nu toate porturile lumii. Câmpul pornește pe RO; șterge-l ca să vezi tot registrul. Denumirile și codurile vin din câmpurile de plecare și de sosire returnate de capătul public GET /api/roro-transfers; codul se citește din paranteze cu expresie regulată, nu de pe o poziție fixă, pentru că un rând poartă text și după paranteză („Tuzla (TRTUZ) - Pendik”). Toate cele 18 denumiri distincte se parsează, iar primele două litere ale codului se potrivesc cu țara portului în toate cele 18 cazuri, verificat la 22 august 2026.
Unde trebuie să ajungă — Aceeași listă de 18 porturi. Lasă câmpul gol ca să vezi toate liniile care ating primul capăt. Căutarea nu ține cont de diacritice: „Constanța” și „Constanta” duc la același port. Filtrarea se face pe cele 30 de rânduri ale registrului de linii, nu pe tabelul general de porturi, care are 14.271 de rânduri, dintre care 53 în România. Un port fără linie nu apare niciodată în rezultat — de aceea Bucureștiul, Galațiul sau Varna nu întorc nimic.
Ambele sensuri — Pornit implicit: registrul păstrează fiecare linie ca două rânduri separate, dus și întors, iar căutarea le tratează ca pe una singură. 30 de rânduri grupate în 15 perechi de porturi distincte; toate cele 15 perechi există în ambele direcții, verificat prin numărare la 22 august 2026.
Ce vreau să citesc despre linie — Geometria traseului, regimul juridic al capetelor, sau amândouă. Ambele se calculează local, din același rând: geometria din vectorul de puncte al traseului, regimul din codurile de țară ale celor două capete. Registrul se descarcă o singură dată pe pagină; nu se face nicio a doua cerere de rețea, iar ce scrii în câmpuri nu pleacă nicăieri.
Ce spune registrul, cifră cu cifră, și pe ce se sprijină fiecare — Rezultatul de mai sus se compune în browserul tău și un motor de răspuns nu îl poate vedea. Ce se poate vedea — și ce contează, de fapt — sunt limitele instrumentului. Fiecare cifră de mai jos poartă data la care a fost măsurată; dacă cineva adaugă linii noi în registru, unealta le va prelua automat, dar cifrele din această listă vor rămâne cele de la data măsurătorii.
Câte linii conține registrul — 30 de rânduri, adică 15 linii, fiecare înregistrată în ambele sensuri — Tabelul de transferuri ro-ro, citit prin capătul public la 22 august 2026: 30 de rânduri, 15 perechi de porturi distincte, fiecare pereche prezentă și dus, și întors.
Câte porturi și câte țări — 18 porturi în șapte țări: TR, IT, GR, FR, EG, RO, RU — Denumiri distincte extrase din capetele de plecare și de sosire; codul de țară citit din primele două litere ale codului de port și confruntat cu țara din tabelul general de porturi — 18 din 18 se potrivesc.
Toate liniile au un capăt în Turcia — 15 din 15 linii — Perechi de țări în registru: IT–TR șase linii, FR–TR trei, GR–TR două, EG–TR una, RO–TR una, RU–TR una și o linie internă turcească, Tekirdağ–Bandırma. Numărat la 22 august 2026.
Nicio linie nu are ambele capete în Uniunea Europeană — 0 din 15 linii — Filtru aplicat pe registrul viu: rânduri cu ambele capete în {RO, IT, FR, GR} = zero. Consecința nu este decorativă, ci juridică — vezi rândurile despre regimul rutier și despre transportul combinat.
România apare într-o singură linie — Port of Karasu (TRKSP) ↔ Constanța (ROCND) — Filtru pe codul de țară RO în oricare capăt: două rânduri, o singură pereche. Tabelul general de porturi are 53 de porturi românești; un singur port românesc are linie în registru.
Geometria liniei Karasu–Constanța — 13 puncte de traseu, 414 km pe polilinie, 379 km în linie dreaptă, ocolire de ×1,09 — Calcul propriu peste vectorul de puncte al traseului, cu formula haversine — aceeași folosită de platformă pentru distanțele dintre porturi. NU este o distanță de navigație publicată de vreun operator.
Traversarea strâmtorilor turcești — 7 din 15 linii au traseul înregistrat prin Dardanele; niciuna prin Bosfor; Karasu–Constanța nu atinge nicio strâmtoare — Derivat din punctele stocate în traseu, cu o fereastră geografică pentru fiecare strâmtoare. Cele șapte pleacă din porturile Marmara — Tuzla/Pendik, Yalova, Ambarlı. Este o citire a traseului nostru, nu un rutier publicat de o autoritate maritimă.
Regimul rutier la capete, când un capăt e în țară terță — Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 „se aplică secțiunii deplasării efectuate pe teritoriul oricărui stat membru tranzitat” și „nu se aplică acelei secțiuni a deplasării care se efectuează pe teritoriul statului membru de încărcare sau descărcare, înainte de încheierea acordului necesar între Comunitate și țara terță respectivă” — Art. 1 alin. (2), text consolidat 02009R1072-20220221 pe EUR-Lex, citit la 22 august 2026. Se aplică tuturor celor 15 linii din registru, pentru că toate au un capăt în Turcia.
Ce guvernează atunci acel segment — Acordurile bilaterale încheiate de statul membru cu țara terță respectivă — Art. 1 alin. (3) lit. (a) al aceluiași regulament: până la încheierea acordurilor dintre Comunitate și țara terță, regulamentul nu aduce atingere „dispozițiilor privind transporturile dintr-un stat membru către o țară terță și invers, incluse în acordurile bilaterale încheiate de statele membre cu respectivele țări terțe”.
Condiția care pică pe toate cele 15 linii — Definiția cere „transporturi de mărfuri între state membre” — cu un capăt în Turcia, condiția nu e îndeplinită, oricât de lungă ar fi traversarea — Directiva 92/106/CEE, art. 1 alin. (1), prima teză, text consolidat 01992L0106-20130701, citit la 22 august 2026. Pe Karasu–Constanța traversarea are 379 km în linie dreaptă, deci trece pragul, dar pragul de distanță nu salvează definiția.
Prag „transport combinat” — secțiunea nerutieră — Trebuie să depășească 100 km în linie dreaptă — Directiva 92/106/CEE, art. 1 alin. (1): „calea ferată sau o cale navigabilă interioară sau maritimă, în cazul în care această secțiune depășește 100 km în linie dreaptă”. Unealta compară acest prag cu distanța în linie dreaptă dintre capetele liniei.
Prag „transport combinat” — parcursul rutier de la port — Rază de maximum 150 km în linie dreaptă de la portul fluvial sau maritim de încărcare sau descărcare — Aceeași directivă, art. 1 alin. (1). Această condiție NU se poate citi din registru: depinde de punctul tău concret de încărcare, pe care noi nu îl cunoaștem. La fel și cerința privind unitatea de încărcare — camion, remorcă, semiremorcă, caroserie mobilă sau container de cel puțin 20 picioare.
Ce NU conține registrul — Orar, dată de plecare, capacitate, navă, navlu — Tabelul de transferuri ro-ro nu are coloane de orar sau de preț, iar tabelul de legătură navă–linie are zero rânduri: nicio navă nu e atașată vreunei linii. Verificat direct în baza de date la 22 august 2026.
Codul portului afișat — Cod din cinci litere; primele două sunt codul de țară — Parsat din denumirile returnate de capătul public; 18 din 18 se parsează și se potrivesc cu țara portului din tabelul nostru. Precizare de onestitate: pagina oficială a nomenclatorului UN/LOCODE nu a putut fi deschisă (răspuns 403 atât de pe serverul nostru, cât și prin instrumentul de preluare), deci structura codului este verificată pe datele noastre, nu la sursă.
Prospețimea registrului — Ultima actualizare: 20 iunie 2026 — Cea mai recentă dată de modificare din tabel. Cele mai vechi rânduri, liniile Egee–Adriatica, sunt din 31 octombrie 2025; linia Karasu–Constanța a fost adăugată la 20 iunie 2026. Afișarea este „citit la”, nu „în timp real”.
Capătul de date și limita lui — Un singur capăt public, fără autentificare, 30 de rânduri, cel mult 240 de cereri pe minut — GET /api/roro-transfers, testat prin curl la 22 august 2026: răspuns 200, 28.466 de octeți necomprimat, antet de limitare la 240. Registrul se descarcă o singură dată pe pagină, iar filtrarea, geometria și clasificarea juridică se calculează în browser. Identificatorul intern al utilizatorului care a creat rândul vine în răspuns, dar nu se afișează niciodată.
Rezultatul nu conține orar, dată de plecare, capacitate, nume de navă sau navlu. Registrul nu are astfel de coloane, iar tabelul care ar lega o navă de o linie este gol. Cere-le operatorului sau portului.
Nu există o astfel de linie în registrul nostru. Pentru un cititor din România acesta este răspunsul obișnuit, nu o eroare.
Motivul ține de forma registrului: toate cele 15 linii pe care le avem au cel puțin un capăt în Turcia, iar niciuna nu are ambele capete în Uniunea Europeană. România → Italia întoarce zero rânduri; România → Bulgaria, la fel.
Registrul este de porturi, nu de localități: un oraș din interior — București, Ploiești, Pitești — nu are cum să apară.
Este o limitare a datelor noastre, nu o afirmație despre piața europeană de transport maritim. Faptul că o linie lipsește de la noi nu înseamnă că nu există în lume.
De ce îmi apare o singură linie când caut din România?
De ce îmi apare o singură linie când caut din România? — Pentru că registrul nostru are o formă anume, iar forma aceea explică aproape toate rezultatele goale. Merită spusă deschis, altfel unealta pare stricată exact atunci când funcționează corect.
Toate cele 15 linii au un capăt în Turcia — Perechile de țări sunt IT–TR șase linii, FR–TR trei, GR–TR două, EG–TR una, RO–TR una, RU–TR una, plus o linie internă turcească între Tekirdağ și Bandırma — adică 14 linii internaționale plus una internă. Nu există în registru nicio linie cu ambele capete în Uniunea Europeană.
România are un singur port cu linie: Constanța — Tabelul nostru general de porturi conține 53 de porturi românești, dar un singur port românesc apare într-o linie ro-ro din registru — Constanța (ROCND), în perechea cu Port of Karasu (TRKSP). Restul porturilor românești există ca puncte geografice, nu ca linii.
România → Italia întoarce zero rânduri — Liniile spre Trieste, Bari, Patras și Sète pleacă din porturi turcești, nu din Constanța. Rezultatul gol este informația, nu eșecul: registrul nu are o astfel de linie. Este o limitare a datelor noastre, nu o afirmație despre piața europeană.
România → Bulgaria întoarce tot zero — Varna și Burgas nu apar în niciun rând al registrului. Un expeditor român va încerca prima dată vecinul, iar tăcerea ar fi citită drept defecțiune — de aceea unealta spune de ce, nu doar că nu a găsit nimic.
Un oraș din interior nu poate apărea niciodată — Registrul este de porturi. București, Ploiești sau Pitești nu au cum să întoarcă un rezultat, oricât de corect ar fi scrise. Legătura dintre uzina ta și port este parcurs rutier, iar parcursul rutier nu este în registru.
Diacriticele nu contează, dar denumirea din registru este fără ele — Capătul de date returnează „Constanta”, „Cesme”, „Sete” — fără diacritice. Unealta normalizează ce scrii, așa că „Constanța” găsește „Constanta”. Fără această normalizare, un utilizator român nu și-ar fi găsit propriul port.
Un singur port apare în mai multe linii: Port of Trieste în cinci, Tuzla/Pendik în trei, Sète în trei. Când cauți doar un capăt, rezultatul este o listă, nu un singur rând.
Traversarea maritimă îmi transformă cursa în „transport combinat”?
Traversarea maritimă îmi transformă cursa în „transport combinat”? — Nu, pentru niciuna dintre liniile din registrul nostru — și motivul nu este distanța. Directiva 92/106/CEE, în forma consolidată din 1 iulie 2013, pune patru condiții; trei se pot discuta, una cade din prima frază. Coloanele de mai jos arată condiția, ce spun datele noastre despre ea și verdictul.
Transport „între state membre” — Ce spun datele noastre: Toate cele 15 linii au un capăt în Turcia, care este țară terță; zero linii cu ambele capete în Uniunea Europeană | Verdict: CADE — și odată cu ea, tot regimul
Secțiunea nerutieră depășește 100 km în linie dreaptă — Ce spun datele noastre: Karasu–Constanța are 379 km în linie dreaptă între capete; majoritatea liniilor din registru sunt mult mai lungi | Verdict: Îndeplinită, dar irelevantă câtă vreme prima condiție cade
Parcursul rutier stă într-o rază de maximum 150 km în linie dreaptă de la port — Ce spun datele noastre: Nu se poate citi din registru: depinde de punctul tău concret de încărcare sau descărcare, pe care nu îl cunoaștem | Verdict: În afara registrului — verifici tu
Unitatea de încărcare este camion, remorcă, semiremorcă, caroserie mobilă sau container de cel puțin 20 picioare — Ce spun datele noastre: Registrul nu conține unități de încărcare, ci perechi de porturi și trasee | Verdict: În afara registrului — verifici tu
Consecința practică nu este teoretică: art. 2 al aceleiași directive prevede că fiecare stat membru a liberalizat operațiunile de transport combinat de orice sisteme de cote și de autorizare până la 1 iulie 1993. Dacă operațiunea ta nu intră în definiție, nu intri nici în această liberalizare. Textul consolidat este în vigoare, ultima modificare fiind adusă prin Directiva 2013/22/UE.
Cine guvernează parcursul rutier de la fiecare capăt al liniei?
Cine guvernează parcursul rutier de la fiecare capăt al liniei? — Regimul se citește din capete, nu din navă. Pe o linie cu un capăt în afara Uniunii, aceeași cursă trece prin trei regimuri diferite, iar diferența nu este academică: ea decide ce autorizație îți trebuie și în baza cărui text o ceri.
Teritoriul oricărui stat membru TRANZITAT — Ce se aplică: Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 se aplică | Temeiul: Art. 1 alin. (2), prima teză: regulamentul „se aplică secțiunii deplasării efectuate pe teritoriul oricărui stat membru tranzitat”
Teritoriul statului membru de ÎNCĂRCARE sau DESCĂRCARE — Ce se aplică: Regulamentul NU se aplică, până la încheierea acordului dintre Comunitate și țara terță respectivă | Temeiul: Art. 1 alin. (2), a doua teză: regulamentul „nu se aplică acelei secțiuni a deplasării care se efectuează pe teritoriul statului membru de încărcare sau descărcare, înainte de încheierea acordului necesar”
Același segment, în lipsa acordului — Ce se aplică: Rămâne guvernat de acordurile bilaterale ale statului membru cu țara terță | Temeiul: Art. 1 alin. (3) lit. (a): regulamentul nu aduce atingere „dispozițiilor privind transporturile dintr-un stat membru către o țară terță și invers, incluse în acordurile bilaterale încheiate de statele membre cu respectivele țări terțe”
Teritoriul țării terțe — Ce se aplică: În afara dreptului Uniunii: legislația națională a țării respective și acordurile bilaterale | Temeiul: Domeniul de aplicare al regulamentului se oprește la teritoriul Comunității, art. 1 alin. (1)
Unealta de mai sus marchează fiecare capăt ca stat membru sau țară terță tocmai pentru asta: pe toate cele 15 linii din registrul nostru, cel puțin un capăt este în Turcia, deci a doua și a treia linie din tabel se aplică întotdeauna. Ce nu îți spune nici tabelul, nici unealta este conținutul concret al acordului bilateral dintre statul tău membru și Turcia — acela se citește la ministerul de resort, nu aici.
Ce trece prin Dardanele și ce nu?
Ce trece prin Dardanele și ce nu? — Este o citire pură a traseelor pe care le avem înregistrate, nu un rutier publicat de o autoritate maritimă. Am verificat fiecare punct al fiecărui traseu față de o fereastră geografică pentru Dardanele și una pentru Bosfor.
7 din 15 linii trec prin Dardanele — Sunt exact liniile care pleacă din porturile Marmara: Tuzla/Pendik spre Trieste, Bari și Patras, Yalova spre Trieste și Sète, Ambarlı spre Trieste și Patras. Pentru ele, strâmtoarea este pe traseul înregistrat, nu o presupunere.
Nicio linie nu trece prin Bosfor — Zero din 15. Liniile din Marea Neagră — Karasu–Constanța și Samsun–Novorossiysk — rămân în bazin, iar cele din Marmara ies spre sud, prin Dardanele.
Karasu–Constanța nu atinge nicio strâmtoare — Cele 13 puncte ale traseului rămân integral în Marea Neagră. Este singura linie din registru care leagă România de altceva și, geometric, cea mai simplă: 414 km pe polilinie față de 379 km în linie dreaptă, adică o ocolire de doar ×1,09.
Cea mai ocolită linie nu este cea mai lungă — Patras–Ambarlı are cel mai mare raport dintre traseul înregistrat și linia dreaptă, deși este printre cele mai scurte curse internaționale din registru. Ocolirea vine din forma coastei egeene, nu din distanță.
Ce înseamnă „traseu înregistrat” — Este poliliniea desenată de noi pentru linia respectivă, ca să poată fi arătată pe hartă. Nu este ruta pe care navighează efectiv o navă într-o zi anume, nu ține cont de vreme, de trafic sau de restricții, și nu are valoare de document.
De ce nu grupăm liniile pe bazine maritime — Pentru că nu avem cum s-o facem corect din datele noastre: coloana de zonă din tabelul de porturi marchează Mersin, İskenderun și Patras drept Marea Neagră, ceea ce este greșit. Am preferat să nu afișăm deloc o grupare decât să afișăm una falsă.
Ferestrele geografice folosite sunt cele două culoare clasice: 26,00–26,75 grade est și 39,85–40,35 grade nord pentru Dardanele, respectiv 28,90–29,25 grade est și 41,00–41,35 grade nord pentru Bosfor. Un traseu care nu trece prin fereastră este raportat ca „fără strâmtori pe traseul înregistrat”, nu ca „nu trece prin strâmtoare”.
Ce este, de fapt, o bursă de transport?
Ce este, de fapt, o bursă de transport? — Este o piață de informație, nu un intermediar comercial. Platforma găzduiește oferte de marfă și oferte de capacitate, oferă căutare, filtrare și un canal de contact, iar în majoritatea cazurilor verifică documentele firmei la înscriere. Atât. Restul tranzacției rămâne în afara ei.
Anunțul de marfă / de camion — Cine îl deține: platforma
Negocierea prețului — Cine îl deține: tu și transportatorul
Contractul (comanda de transport) — Cine îl deține: tu și transportatorul — platforma nu este parte
Scrisoarea de trăsură CMR — Cine îl deține: expeditorul și transportatorul
Declararea în RO e-Transport (codul UIT) — Cine îl deține: utilizatorul desemnat de OUG nr. 41/2022
Factura și transmiterea ei în RO e-Factura — Cine îl deține: emitentul facturii
Riscul de neplată și de pierdere a mărfii — Cine îl deține: tu
Cifrele publicate de platforme sunt auto-declarate și neauditate, dar dau ordinul de mărime: TIMOCOM anunță „până la 1 milion de oferte” pe zi și peste 58.000 de companii verificate din 46 de țări, cu circa 82% dintre clienți atribuind marfa în 15 minute de la postare; Trans.eu anunță 25.000 de transportatori verificați; Cargopedia anunță peste 156.000 de membri înregistrați, dintre care peste 25.000 activi săptămânal. Lichiditatea este reală. Ea nu spune însă nimic despre cine ajunge efectiv la rampa ta.
Prin ce diferă bursa de transport de un TMS, WMS, ERP sau sistem de telematică?
Prin ce diferă bursa de transport de un TMS, WMS, ERP sau sistem de telematică? — Este o confuzie costisitoare, pentru că oamenii cumpără o categorie și se așteaptă la alta: rezultatul este un al doilea sistem, cumpărat ca să acopere ce lipsea din primul.
Bursă de transport — Răspunde la întrebarea: „Cine duce marfa asta, acum?” | Nu răspunde la: Ce s-a întâmplat cu ea după încărcare
TMS / soft de transport — Răspunde la întrebarea: „Ce curse am, în ce stadiu sunt, cât am câștigat pe fiecare?” | Nu răspunde la: Unde găsesc un transportator nou
Soft de casă de expediții — Răspunde la întrebarea: „Ce marjă rămâne între ce încasez de la client și ce plătesc subcontractorului?” | Nu răspunde la: Managementul stocului fizic
WMS — Răspunde la întrebarea: „Unde se află fizic paletul în depozit și cine l-a mișcat?” | Nu răspunde la: Cine transportă marfa între depozite
ERP — Răspunde la întrebarea: „Cum arată contabilitatea, achizițiile și comercialul?” | Nu răspunde la: Detaliul operațional al unei curse
Telematică / GPS — Răspunde la întrebarea: „Unde e vehiculul, cât consumă, ce spune tahograful?” | Nu răspunde la: Cine este partenerul comercial și ce s-a agreat
Software vamal — Răspunde la întrebarea: „Cum depun declarația, tranzitul, notificarea?” | Nu răspunde la: Găsirea și decontarea transportului
Regula practică: bursa rezolvă găsirea, TMS-ul rezolvă răspunderea. O firmă care caută „soft transport” pentru că are haos în dosare nu are nevoie de mai multe oferte de marfă; are nevoie de evidența curselor pe care le are deja. Invers, o firmă care are cursele sub control dar camioane goale nu are nevoie de un TMS mai bun.
Cum decurge o tranzacție pe bursă, pas cu pas?
Cum decurge o tranzacție pe bursă, pas cu pas? — Bursa este prezentă la pașii 1 și 2. La pașii 3–7 ești singur.
Postarea — Expeditorul sau casa de expediții publică marfa (rută, dată, greutate, tip de vehicul, preț sau „la ofertă”). Transportatorii publică simetric capacitatea liberă.
Contactul — Telefon, chat în platformă, uneori licitație. Aici se pierde primul filtru: viteza („82% în 15 minute”) este exact ce exploatează un escroc.
Comanda de transport — Documentul care contează. Dacă nu conține clauza privind subcontractarea, prețul, termenul de plată, penalitățile și obligația prezentării copiei conforme, nu ai un contract — ai un e-mail.
Încărcarea — Se compară placa de înmatriculare, numele șoferului și copia conformă cu ce s-a agreat. Momentul acesta este ultimul în care mai poți opri ceva.
Transportul — CMR-ul însoțește marfa; în România, codul UIT trebuie să existe deja, iar dispozitivul de poziționare al operatorului trebuie pornit.
Livrarea și factura — Factura de transport dintre două firme stabilite în România intră obligatoriu în RO e-Factura.
Plata — La termenul contractual, care în Uniunea Europeană nu poate depăși 60 de zile calendaristice fără o justificare care să nu fie vădit inechitabilă (Directiva 2011/7/UE, art. 3 alin. (5)).
De ce ajunge marfa la un transportator pe care nu l-ai verificat niciodată?
De ce ajunge marfa la un transportator pe care nu l-ai verificat niciodată? — Pentru că oferta circulă mai departe decât obligațiile. Firma care a acceptat marfa pe bursă are dreptul, dacă nu i l-ai interzis în scris, să o dea mai departe. Din acel moment lanțul are patru verigi — patru firme diferite, nu patru etape ale aceluiași transport — iar cele trei obligații care contează nu merg împreună: fiecare se rupe în altă verigă.
1. Proprietarul mărfii — partea care deține marfa și, în majoritatea operațiunilor, obligația de declarare
2. Casa de expediții — organizatorul transportului; partea cu care ai contractul comercial
3. Transportatorul de pe bursă — firma pe care ai verificat-o și care îți emite factura
4. Camionul care vine la rampă — subcontractat, neverificat — firma cu care nu ai niciun contract
Răspunderea CMR — art. 3, art. 34, art. 36 și art. 23 alin. (3) CMR — fiecare transportator succesiv — Proprietarul mărfii: ține | Casa de expediții: ține | Transportatorul de pe bursă: ține | Camionul care vine la rampă: ține — Convenția CMR prevede la art. 3 că transportatorul răspunde pentru actele și omisiunile prepușilor săi „și ale oricăror alte persoane ale căror servicii le folosește pentru executarea transportului”, iar la art. 34 că, atunci când transportul guvernat de un singur contract este executat de transportatori succesivi, fiecare răspunde pentru executarea întregii operațiuni, al doilea și următorii devenind părți la contract prin acceptarea mărfii și a scrisorii de trăsură. Art. 36 limitează totuși cui poți da în judecată: primului transportator, ultimului, sau celui care efectua porțiunea în care s-a produs evenimentul. Iar despăgubirea este plafonată la art. 23 alin. (3) pe kilogram de greutate brută, nu la valoarea comercială — motiv pentru care o poliță CMR nu acoperă niciodată un camion de electronice. — Firul trece prin toate cele patru verigi, dar acoperirea de asigurare nu: polița verigii 3 nu acoperă camionul verigii 4. — Ceri certificatul de asigurare al firmei care facturează și verifici direct la asigurător că include subcontractarea.
Obligația de plată — Directiva 2011/7/UE, art. 2 pct. 6, art. 3 alin. (5) și art. 6 alin. (1) — curge de la veriga 1 spre veriga 4 — Proprietarul mărfii: ține | Casa de expediții: ține | Transportatorul de pe bursă: ține | Camionul care vine la rampă: se rupe aici — Veriga 3 plătește veriga 4 înainte să fie plătită de veriga 2. Când veriga 2 nu plătește, marfa a fost deja livrată, iar recuperarea se face cu dobândă legală de referință plus minimum 8 puncte procentuale și 40 EUR despăgubire fixă — sume ridicole față de valoarea unei curse. — Se rupe la prima insolvență din aval, iar ruptura se vede abia după livrare. — Termen de plată scurt spre subcontractor, verificare de bonitate și plafon de expunere per partener.
Declararea RO e-Transport — OUG nr. 41/2022, inclusiv art. 8² — rămâne la partea cu marfa, nu la cea care a luat cursa de pe bursă — Proprietarul mărfii: ține | Casa de expediții: se rupe aici | Transportatorul de pe bursă: absent | Camionul care vine la rampă: reapare aici — Aici e capcana specific românească. OUG nr. 41/2022 desemnează declarantul în funcție de operațiune, nu în funcție de cine a luat marfa de pe bursă: la import, destinatarul din declarația vamală; la export, expeditorul din declarația vamală; la achiziție intracomunitară, beneficiarul din România; la livrare intracomunitară, furnizorul din România. Deci codul UIT rămâne obligația ta, la veriga 1 sau 2. În același timp, art. 8² din aceeași ordonanță pune pe operatorul de transport obligația de a transmite datele de poziționare pe toată durata traseului, iar pe conducătorul auto obligația de a porni dispozitivul înainte de începerea transportului și de a-l opri numai după livrare sau după părăsirea teritoriului național. — Firul nu urmează deloc lanțul comercial: declararea rămâne în amonte, apoi obligația reapare la veriga 4 — poziționarea GPS și prezentarea codului cad pe camionul final, cu care nu ai niciun contract. — Interzici subcontractarea nedeclarată în comandă și ceri, în scris, datele vehiculului final înainte de plecare.
Concluzia practică: nu verifici o firmă, verifici o verigă. Dacă nu știi cine e la veriga 4, controalele tale se aplică unei firme care nu atinge marfa.
Ce verifici la un transportator înainte să încarci?
Ce verifici la un transportator înainte să încarci? — Documentele de mai jos sunt cele care există efectiv și pot fi confruntate cu o sursă independentă.
Licența comunitară — Temeiul: Reg. (CE) nr. 1072/2009, art. 4 alin. (2) | Ce înseamnă concret: eliberată de statul membru pentru o perioadă de până la 10 ani, reînnoibilă
Copia conformă — Temeiul: art. 4 alin. (6) | Ce înseamnă concret: trebuie să se afle la bordul fiecărui vehicul; la ansamblu, însoțește autovehiculul și acoperă întreg ansamblul
Pragul de 2,5 tone — Temeiul: art. 1 alin. (5) lit. (ca) | Ce înseamnă concret: din 21 mai 2022, licența este necesară și pentru vehiculele de peste 2,5 t în transportul internațional; pragul anterior era 3,5 t
Capacitatea financiară — Temeiul: Reg. (CE) nr. 1071/2009, art. 7 alin. (1) | Ce înseamnă concret: 9.000 € primul vehicul + 5.000 € fiecare vehicul suplimentar (peste 3,5 t); 1.800 € / 900 € pentru vehiculele de 2,5–3,5 t
Registrul electronic național / ERRU — Temeiul: Reg. (CE) nr. 1071/2009, art. 16 | Ce înseamnă concret: conține abaterile grave din ultimii doi ani, persoanele declarate inapte și clasificarea de risc a întreprinderii
Reguli de cabotaj — Temeiul: Reg. (CE) nr. 1072/2009, art. 8 alin. (2) și (2a) | Ce înseamnă concret: maximum 3 operațiuni în 7 zile de la ultima descărcare din transportul internațional; apoi 4 zile de pauză în același stat membru
Asigurarea CMR — Temeiul: contractual | Ce înseamnă concret: poliță valabilă, pe numele firmei care emite factura, cu limită și clauză de subcontractare verificate direct la asigurător
În România, licențele de transport se eliberează prin Autoritatea Rutieră Română (ARR), care publică pe arr.ro atât depunerea online a documentației de licențiere, cât și un serviciu de verificare în timp real a operatorilor de transport. Confruntă întotdeauna datele din ofertă cu registrul, nu invers.
Trei verificări care nu costă nimic
Trei verificări care nu costă nimic — Opresc majoritatea problemelor și nu necesită niciun abonament.
Sună înapoi pe numărul din registru sau de pe site-ul oficial al firmei, nu pe cel din anunț. Deturnarea de identitate corporativă începe aproape întotdeauna cu un număr de telefon și un domeniu de e-mail apropiate, dar nu identice.
Nu accepta niciodată o schimbare de IBAN prin e-mail. Confirm-o telefonic, pe numărul verificat anterior, cu o persoană cunoscută.
Fotografiază la rampă placa de înmatriculare, copia conformă și documentul șoferului, și compară-le cu comanda. Dacă nu corespund, transportul nu pleacă.
Ce obligații ai în RO e-Transport pentru marfa luată de pe bursă?
Ce obligații ai în RO e-Transport pentru marfa luată de pe bursă? — Sistemul monitorizează transporturile rutiere pe teritoriul național ale bunurilor cu risc fiscal ridicat și transporturile rutiere internaționale de bunuri, indiferent de categoria de risc.
Vehicul vizat — Valoare: masă maximă tehnic admisibilă de minimum 2,5 tone
Prag marfă (cel puțin o partidă) — Valoare: masă brută totală peste 500 kg sau valoare peste 10.000 lei
Declarare anticipată — Valoare: maximum 3 zile calendaristice înainte de data declarată pentru începerea transportului
Valabilitate cod UIT — Valoare: 5 zile calendaristice; 15 zile la achiziții intracomunitare și la operațiunile de la art. 2 pct. 9 lit. g) și j)
Amendă persoane juridice — Valoare: 20.000 – 100.000 lei
Amendă persoane fizice — Valoare: 10.000 – 50.000 lei
Confiscare progresivă (repetare în 12 luni) — Valoare: 15%, apoi 50%, apoi 100% din contravaloarea bunurilor nedeclarate
Prin OUG nr. 29/2025, aplicarea contravenției pentru netransmiterea de către operatorul de transport a datelor de poziționare și pentru nepornirea dispozitivului de către conducătorul auto a fost suspendată până la 31 decembrie 2025. Aceasta este ultima formă pe care am putut-o confirma într-o sursă ANAF. OUG nr. 41/2022 a fost modificată de cel puțin șase ori în doi ani (OUG 43/2024, 87/2024, 129/2024, 138/2024, 29/2025), iar termenele de suspendare au fost prelungite în mod repetat. Nu presupuneți că suspendarea a expirat: verificați forma în vigoare la data transportului pe anaf.ro.
Ce trebuie să știi despre RO e-Factura pentru o factură de transport?
Ce trebuie să știi despre RO e-Factura pentru o factură de transport? — Legea nr. 296/2023 (Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023) a implementat etapizat Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/1553 a Consiliului din 25 iulie 2023, care autorizează România să impună facturarea electronică pentru tranzacțiile dintre persoanele impozabile stabilite pe teritoriul său, începând cu 1 ianuarie 2024 și până la 31 decembrie 2026 sau până la aplicarea normelor naționale ale directivei privind TVA în era digitală, oricare intervine prima.
Termen de transmitere — Conținut: 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită de emitere prevăzută la art. 319 alin. (16) din Codul fiscal
Amendă pentru depășirea termenului — Conținut: 5.000 – 10.000 lei (contribuabili mari), 2.500 – 5.000 lei (mijlocii), 1.000 – 2.500 lei (restul persoanelor juridice și persoanele fizice)
Din 1 iulie 2024 — Conținut: între persoane impozabile stabilite în România sunt considerate facturi numai cele care îndeplinesc condițiile OUG nr. 120/2021
Primirea unei facturi B2B netransmise prin sistem — Conținut: contravenție sancționată cu amendă egală cu cuantumul TVA înscris în factură
Firme nestabilite, dar înregistrate în scopuri de TVA în România — Conținut: obligate din 1 ianuarie 2024 să raporteze facturile B2B pentru livrări/prestări cu locul în România
Ultima linie contează pentru orice casă de expediții străină care lucrează cu marfă cu locul prestării în România: obligația nu depinde de sediu, ci de locul operațiunii.
Ce se schimbă la SAF-T și la nivel european?
Obligația de depunere a fișierului standard de control fiscal a fost instituită prin Ordinul președintelui ANAF nr. 1783 din 04.11.2021, care stabilește categoriile de contribuabili și termenele. Calendarul pe categorii (mari, mijlocii, mici) și termenele de grație se confirmă la ANAF, secțiunea SAF-T, pentru că au fost modificate în mai multe rânduri.
La nivel european, Directiva (UE) 2025/516 („TVA în era digitală”) mută raportarea digitală a tranzacțiilor intracomunitare și facturarea electronică pe termenul de 1 iulie 2030. Orice investiție în software făcută acum ar trebui să presupună că raportarea în timp real devine regula, nu excepția.
Cum arată o fraudă pe bursă?
Un tipar frecvent semnalat în piață — pe care nu îl putem cuantifica dintr-o sursă publică — nu este „firmă necunoscută care fură marfa”, ci identitatea împrumutată: escrocul folosește datele unei firme reale, licențiate, cu istoric bun — un CUI corect, o licență validă, un site real — dar cu un e-mail la un domeniu apropiat, un telefon nou și un IBAN nou. Verificările automate ale bursei trec, pentru că datele firmei sunt corecte. Persoana din spatele lor nu este. TAPA EMEA, care colectează incidentele raportate de membri, afișa la data redactării acestei pagini (17 august 2026) un total curent de 109 incidente și 11.434.004 € pierderi pentru luna august 2026 — o lună încă în curs, deci o cifră parțială, nu un total lunar. Cifrele acoperă exclusiv incidentele raportate de membri, deci sunt o limită inferioară a fenomenului real. Verificați cifra curentă la sursă înainte de a o folosi într-o evaluare de risc.
Ce oprește efectiv tiparul
Ce oprește efectiv tiparul — Cinci măsuri care se aplică la nivel de comandă, nu la nivel de platformă.
Contactul invers. Verificarea se face pe canalul din registru, nu pe canalul din ofertă.
Interdicția scrisă de subcontractare fără acordul prealabil, cu penalitate contractuală. Fără ea, veriga 4 este legală și invizibilă.
Datele vehiculului final înainte de plecare, nu la sosire. Dacă transportatorul refuză să dea placa și numele șoferului cu 12 ore înainte, ai deja răspunsul.
RO e-Transport ca instrument de control, nu doar de conformare. Datele de poziționare și codul UIT leagă transportul fizic de o parte declarată. O marfă care „nu poate fi declarată” este o marfă care nu ar trebui să plece.
Plafon de expunere per partener nou. Prima cursă cu un partener necunoscut nu este cea de 80.000 € valoare marfă.
Cât costă o bursă de transport și ce întrebi înainte să semnezi?
Cât costă o bursă de transport și ce întrebi înainte să semnezi? — Prețurile publicate sunt rare; majoritatea furnizorilor cer formular de contact. Din ce este public: 123cargo, numele internațional al platformei românești BursaTransport, își declară abonamentele la 70–105 € pe lună sau 180–270 € pe trei luni, cu o majorare anunțată începând cu 1 aprilie 2026, și afirmă circa 16.000 de companii active; Trans.eu afișează bursa privată de mărfuri de la 99 € lunar pentru o singură companie cu un singur Trans ID, restul listelor de preț fiind disponibile ca PDF-uri separate. TIMOCOM și Cargopedia nu publicau prețuri pe paginile verificate; Cargopedia oferă și postare gratuită, pe lângă abonamente. Toate sunt cifre autodeclarate, citite pe site-urile proprii în august 2026 — confirmați-le direct la furnizor înainte de a semna. Întrebările de mai jos despart un furnizor serios de o prezentare comercială.
Ce înseamnă exact „verificat”? — Ce document ați văzut, la ce dată, și cât timp rămâne valabilă verificarea?
Ce se întâmplă când contul unui membru verificat este compromis? — Cine suportă paguba și în cât timp suspendați contul?
Pot exporta istoricul dacă plec? — Istoricul tranzacțiilor, al partenerilor și al prețurilor — în ce format și în cât timp?
Aveți API? — Se sincronizează doar ofertele, sau și statusurile, documentele și facturile?
Prețul este per companie sau per utilizator? — Ce se întâmplă la al treilea dispecer?
Contractul este pe 12 luni cu reînnoire tacită? — Care este termenul de denunțare și în ce formă?
Datele mele de preț sunt agregate și revândute ca indice de piață? — Răspunsul schimbă ce anume postați și la ce preț.
Declarați voi în RO e-Transport sau rămâne în sarcina mea? — Este singura întrebare din listă la care răspunsul corect este aproape întotdeauna un „nu” — de aceea merită pusă explicit și consemnată în scris.
Ce plătești la noi dacă accepți o cursă?
Ce plătești la noi dacă accepți o cursă? — Descriem mecanismul, nu prețul: sumele se schimbă și singurul loc corect pentru ele este pagina de prețuri. Ce urmează este citit direct în codul care execută acceptarea unei oferte, nu într-o broșură.
Comision pe navlu: nu există — La ofertele noi nu se mai scrie niciun comision calculat din valoarea transportului. Coloana veche rămâne completată doar pentru ofertele istorice.
Costul apare doar la ACCEPTARE — Depunerea unei oferte nu costă nimic, iar retragerea unei oferte aflate în așteptare nu produce nicio mișcare de credit. Nimic nu se consumă până când oferta nu este acceptată.
Unitatea este vehiculul, nu cursa — Se ia câte un credit pentru fiecare vehicul din ofertă, din același bazin de credite inclus în pachet. O ofertă pe cinci vehicule consumă cinci credite, nu unul.
Se ia de la ambele părți, dar nu la fel — La client scăderea se face ÎNAINTE de generarea încărcăturii și poate bloca acceptarea dacă nu are credite suficiente. La transportator se face DUPĂ generare, nu blochează niciodată și poate intra pe minus — tocmai ca lipsa de credite a transportatorului să nu blocheze clientul.
Cifrele sunt pe pagina de prețuri — Nu scriem aici nicio sumă în euro sau în lei, pentru că pachetele se schimbă și o cifră veche într-un text vechi este mai rea decât nicio cifră.
Ce nu cumperi cu creditul — Creditul nu îți cumpără o garanție de plată, o verificare a solvabilității partenerului sau o asigurare. Acelea rămân în afara platformei, exact ca la orice bursă.
Verificat la 22 august 2026 în serviciul care acceptă o ofertă de transport: creditul consumat este egal cu numărul de vehicule din ofertă, se înregistrează pe ofertă cu momentul consumului, iar la transportator scăderea se face printr-un apel care permite explicit soldul negativ.
Unde se termină bursa și unde începe software-ul de operare?
Unde se termină bursa și unde începe software-ul de operare? — Bursa rezolvă găsirea partenerului. Evidența a ce s-a agreat, cine a atins marfa, ce documente s-au strâns și cât s-a decontat este o problemă separată, iar aici se poziționează Logistivo. Ca să fie clar de la început: Logistivo nu este o bursă publică de mărfuri și nu are conector ANAF — nici pentru RO e-Factura, nici pentru RO e-Transport. Declararea în SPV și generarea codului UIT rămân în sarcina firmei. Ce urmează este verificat în cod.
Cerere → oferte, cu cerc de distribuție ales explicit — O cerere de transport se poate publica în trei moduri: către o listă privată de transportatori, către toți transportatorii cu excepția unei liste, sau către toți. Firmele-țintă sunt validate față de relațiile comerciale acceptate (transportator/furnizor), nu față de o listă liberă. Ofertele se dau per vehicul, nu pe cursă în bloc.
Scor de transportator din șase componente cu ponderi fixe — Performanța livrării 25%, timpul de răspuns la ofertare 20%, rata de participare la licitații 15%, rata fără daune 15%, numărul de curse săptămânale 15%, răspunsul în comunicare 10%.
Verificare asistată de AI a documentelor de firmă — Cu trei rezultate: acceptat (încredere ≥ 0,85), trimis la verificare umană (0,50–0,85) sau respins. Lista documentelor obligatorii este configurabilă pe tip de firmă și pe țară.
Expirări de documente pentru flotă și vehicule — Cu raport al documentelor care expiră într-un interval dat.
Poziționare GPS — Prin aplicațiile native iOS și Android ale șoferului, cu pozițiile stocate separat, în MongoDB.
Chat între părțile aceluiași transport — Din care șoferii sunt excluși prin proiectare — șoferul face documente, status și poziție, nu conversație comercială.
Facturare și contabilitate în partidă dublă — Cu generare de e-factură XML în profilele UBL BIS 3.0 / PEPPOL, Factur-X, XRechnung și FatturaPA.
Interogare de cod tarifar și taxe antidumping — Cu consum de credit per interogare. Atenție la domeniul de acoperire: modulul este centrat pe Turcia — acoperă regimul de import turc și interogarea măsurilor antidumping pentru țările de destinație. Pentru o operațiune strict intracomunitară nu este un motiv de achiziție.
Prețul nu depinde de rolul cu care te înregistrezi — Pachetele afișate sunt aceleași pentru beneficiarul de transport, transportator și comisionar vamal; se despart prin creditul anual inclus, nu prin rolul contului. Mecanismul de consum al creditului este descris mai sus; sumele sunt pe pagina de prețuri.
Limba interfeței: turcă și engleză — O interfață în limba română nu există în acest moment. Pagina aceasta este în română, produsul nu este — iar pentru un dispecer care lucrează zilnic în aplicație aceasta este un criteriu de aplicabilitate, nu un detaliu.
Ce nu există și nu trebuie presupus — Semnătura digitală eCMR (aflată în plan, nelivrată), integrarea cu ANAF și orice formă de garantare a plății între părți.
Poziția este simplă: bursa îți aduce veriga 3. Ce faci cu verigile 1, 2 și 4 rămâne o problemă de evidență, iar evidența nu se cumpără de pe o bursă.
Notă
Pagină informativă, nu consultanță fiscală sau juridică. Cadrul RO e-Transport și RO e-Factura a fost modificat de mai multe ori; verificați forma în vigoare la data operațiunii pe anaf.ro.
Despre registrul de linii: arătăm că o linie există la noi și pe ce traseu a fost înregistrată, niciodată că circulă. Starea operațională actuală a cursei Karasu–Constanța nu a putut fi confirmată dintr-o sursă primară: anunțul propriu al portului Karasu poartă și astăzi notificarea de suspendare din 18 februarie 2021, iar anunțul de lansare al operatorului portuar din Constanța este din 4 februarie 2021 și nu conține nume de navă, frecvență, capacitate sau durată de traversare. Am eliminat din pagină frecvențele, duratele și numele de navă care circulă în presa de nișă, pentru că sursele secundare se contrazic între ele.
Specificațiile terminalelor ro-ro din Portul Constanța, statisticile portuare și volumele comerțului România–Turcia nu apar în această pagină: site-ul autorității portuare și baza de date Eurostat sunt aplicații care nu au putut fi citite ca text, iar cifrele care circulă în presă nu au putut fi confruntate cu sursa primară.
Veriga 4 este singura care contează la rampă
Dacă din tot ce ați citit rămâne un singur lucru, acesta este: cereți în scris datele vehiculului final înainte de plecare. Restul — comanda, documentele, decontarea, scorul partenerului — este evidență, iar evidența se ține într-un sistem, nu într-un fir de e-mailuri.
Sursă
ANAF — Agenția Națională de Administrare Fiscală — Ghid privind utilizarea sistemului național de facturare electronică RO e-Factura — https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_RO_eFactura.pdf
EUR-Lex — Jurnalul Oficial al Uniunii Europene — Decizia de punere în aplicare (UE) 2023/1553 a Consiliului din 25 iulie 2023 de autorizare a României — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32023D1553
EUR-Lex — Uniunea Europeană — Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri — versiune consolidată — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:02009R1072-20220221
EUR-Lex — Uniunea Europeană — Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 de stabilire a condițiilor pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier — versiune consolidată — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:02009R1071-20220221
United Nations Treaty Series — Convention on the Contract for the International Carriage of Goods by Road (CMR), Geneva, 19 May 1956 — UNTS vol. 399, No. 5742 — https://treaties.un.org/doc/Publication/UNTS/Volume%20399/volume-399-I-5742-English.pdf
EUR-Lex — Jurnalul Oficial al Uniunii Europene — Directiva 2011/7/UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32011L0007
EUR-Lex — Jurnalul Oficial al Uniunii Europene — Directiva (UE) 2025/516 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește normele privind TVA în era digitală — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32025L0516
ANAF / Ministerul Finanțelor — Ghid privind utilizarea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport, ediția 2025 — https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Ghid_RO_e_Transport_2025.pdf
ANAF — SAF-T — Fișierul standard de control fiscal (Ordinul președintelui ANAF nr. 1783/04.11.2021) — https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/despre_anaf/strategii_anaf/proiecte_digitalizare/saf_t
Autoritatea Rutieră Română (ARR) — Autoritatea Rutieră Română — eliberare licențe de transport și verificare în timp real a operatorilor — https://www.arr.ro/
TIMOCOM GmbH — TIMOCOM — bursa de transport (cifre auto-declarate: până la 1 milion de oferte/zi, peste 58.000 de companii verificate din 46 de țări) — https://www.timocom.ro/
Trans.eu Group — Trans.eu România — platformă de transport (25.000 de transportatori verificați, cifră auto-declarată) — https://www.trans.eu/ro/
Trans.eu Group — Trans.eu — prețuri: bursa privată de mărfuri de la 99 € lunar pentru o companie cu un singur Trans ID — https://www.trans.eu/ro/pret/
Cargopedia — Cargopedia — bursă de transport (peste 156.000 de membri înregistrați, peste 25.000 activi săptămânal; cifre auto-declarate) — https://www.cargopedia.ro/
TAPA EMEA — TAPA EMEA Incident Information Service — statistici incidente (august 2026: 109 incidente, 11.434.004 € pierderi) — https://www.tapaemea.org/incident-information-service.html
EUR-Lex — Uniunea Europeană — Directiva 92/106/CEE privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre — text consolidat 01.07.2013 (art. 1: pragul de 100 km și raza de 150 km; art. 2: liberalizarea de cote și autorizări) — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:01992L0106-20130701
EUR-Lex — Uniunea Europeană — Fișa actului 31992L0106 — statut „în vigoare”, versiune consolidată curentă 01.07.2013, ultima modificare prin Directiva 2013/22/UE — https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:31992L0106
Logistivo — Registrul propriu de linii ro-ro — capăt public, fără autentificare: 30 de rânduri, 15 linii în ambele sensuri, 18 porturi, actualizat 20 iunie 2026 — https://logistivo.com/api/roro-transfers
IC Karasu Port — IC Karasu Port — anunț oficial: cursele ro-ro IC Karasu ↔ Constanța suspendate temporar începând cu 18 februarie 2021 — https://www.karasuport.com.tr/EN/haber/ic-karasu-port-romania-ro-ro-voyages-2-35
DP World — DP World Romania — anunțul lansării serviciului ro-ro Karasu ↔ Constanța (4 februarie 2021), fără frecvență, capacitate sau durată publicate — https://www.dpworld.com/en/news/romania/new-ro-ro-service
123cargo (BursaTransport) — 123cargo / BursaTransport — bursă de transport din România: abonamente autodeclarate 70–105 €/lună, 180–270 €/3 luni, majorare anunțată de la 1 aprilie 2026, circa 16.000 de companii active — https://www.123cargo.eu/
Întrebări frecvente
Există o linie ro-ro directă între România și Turcia?
În registrul nostru există o singură pereche de porturi care atinge România: Port of Karasu (TRKSP) ↔ Constanța (ROCND), înregistrată în ambele sensuri, cu 13 puncte de traseu, 414 km pe polilinie și 379 km în linie dreaptă. Registrul arată că linia există la noi și pe ce traseu a fost înregistrată — nu că are curse programate astăzi. Pentru starea reală, orar și capacitate întrebi operatorul sau portul; noi nu publicăm așa ceva, iar în datele noastre nicio navă nu este atașată vreunei linii.
De ce nu găsesc nicio linie ro-ro între România și Italia?
Pentru că nu există în registrul nostru. Toate cele 15 linii pe care le avem au cel puțin un capăt în Turcia, iar niciuna nu are ambele capete în Uniunea Europeană. Liniile spre Trieste, Bari, Patras și Sète pleacă din porturi turcești, nu din Constanța. Este o limitare a datelor noastre, nu o afirmație despre piața europeană.
Traversarea cu feribotul îmi transformă cursa în transport combinat?
Nu, pentru niciuna dintre liniile din registrul nostru. Directiva 92/106/CEE definește transporturile combinate ca „transporturi de mărfuri între state membre”, iar toate liniile noastre au un capăt în Turcia, care este țară terță. Pragurile directivei — secțiune nerutieră de peste 100 km în linie dreaptă și parcurs rutier în raza de 150 km de la port — sunt îndeplinite pe Karasu–Constanța, cu 379 km în linie dreaptă, dar prima condiție cade și, odată cu ea, tot regimul, inclusiv liberalizarea de cote și autorizări prevăzută la art. 2.
Ce lege se aplică parcursului rutier de la capetele unei linii spre Turcia?
Depinde de segment. Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 prevede la art. 1 alin. (2) că, pentru transporturile dinspre un stat membru către o țară terță și invers, regulamentul se aplică doar secțiunii deplasării efectuate pe teritoriul statelor membre tranzitate și „nu se aplică acelei secțiuni a deplasării care se efectuează pe teritoriul statului membru de încărcare sau descărcare, înainte de încheierea acordului necesar între Comunitate și țara terță respectivă”. Acel segment rămâne guvernat de acordurile bilaterale ale statului membru cu țara terță, conform art. 1 alin. (3) lit. (a).
Ruta Karasu–Constanța trece prin Bosfor?
Nu, potrivit traseului înregistrat la noi. Cele 13 puncte rămân integral în Marea Neagră, fără să atingă nici Bosforul, nici Dardanelele. Prin comparație, șapte dintre cele 15 linii ale registrului au traseul înregistrat prin Dardanele — cele care pleacă din porturile Marmara: Tuzla/Pendik, Yalova și Ambarlı. Este o citire a punctelor din datele noastre, nu un rutier publicat de o autoritate maritimă.
De ce nu îmi arătați orarul și prețul cursei?
Pentru că nu le avem. Registrul nostru păstrează perechea de porturi și traseul, nu cursele: nu are coloane de orar sau de preț, iar tabelul care ar lega o navă de o linie este gol. A afișa un orar pe care nu îl deținem ar însemna să inventăm exact informația pe care ai venit s-o cauți. Orarul, capacitatea și navlul se cer operatorului sau portului.
Logistivo este o bursă de transport?
Nu. Pe Logistivo transportatorul nu poate deschide o cerere de transport — poate doar să oferteze la cererile pe care le vede. Iar ce vede se stabilește prin trei moduri de partajare (listă privată de transportatori, toți transportatorii cu excepția listei private, toți transportatorii), confruntate cu relațiile acceptate între firme și cu lista de firme-țintă a cererii. Este o licitație într-un cerc pe care îl controlează expeditorul, nu un panou public de oferte. Excepția, tot din cod: dacă firma care cere transportul nu are nicio relație acceptată și nicio firmă-țintă, cererea devine vizibilă tuturor transportatorilor, ca să nu rămână blocată.
Cât mă costă dacă accept o cursă pe Logistivo?
Nu percepem comision pe navlu. Depunerea unei oferte nu costă nimic, iar retragerea unei oferte aflate în așteptare nu produce nicio mișcare de credit. Costul apare doar la acceptare, sub forma unui credit pe vehicul, luat de la ambele părți: la client scăderea se face înaintea generării încărcăturii și poate bloca acceptarea dacă nu are credite, la transportator se face după generare, nu blochează niciodată și poate intra pe minus. Sumele exacte sunt pe pagina de prețuri.
Ce este o bursă de transport?
Este o piață online unde expeditorii publică oferte de marfă, iar transportatorii publică oferte de capacitate. Platforma facilitează găsirea partenerului și, de regulă, verifică documentele firmei la înscriere, dar nu este parte la contractul de transport și nu răspunde pentru executarea lui. Contractul, scrisoarea de trăsură, declarațiile fiscale și plata rămân între tine și transportator.
Care este diferența dintre o bursă de transport și un TMS?
Bursa răspunde la întrebarea „cine duce marfa acum", TMS-ul răspunde la „ce curse am, în ce stadiu sunt și cât am câștigat pe fiecare". Bursa se ocupă de găsirea partenerului, TMS-ul de evidența și decontarea curselor pe care le ai deja. Sunt categorii complementare, nu alternative.
Am nevoie de cod UIT dacă transportul a fost contractat de pe o bursă?
Da, dacă operațiunea intră în scopul RO e-Transport. Sursa mărfii nu contează: sistemul monitorizează transporturile rutiere internaționale de bunuri indiferent de categoria de risc, pentru vehicule de minimum 2,5 tone și partide de peste 500 kg sau peste 10.000 lei. Obligația de declarare revine utilizatorului desemnat de OUG nr. 41/2022 în funcție de operațiune (destinatarul din declarația de import, expeditorul la export, beneficiarul la achiziția intracomunitară etc.), nu firmei găsite pe bursă.
Cum verific dacă un transportator are licență validă?
Confruntă licența comunitară și copia conformă cu registrul oficial, nu cu documentele trimise pe e-mail. Licența comunitară se eliberează pentru cel mult 10 ani (Reg. (CE) nr. 1072/2009, art. 4 alin. (2)), iar copia conformă trebuie să se afle la bordul vehiculului (art. 4 alin. (6)). În România, licențierea se face prin Autoritatea Rutieră Română, care publică pe arr.ro un serviciu de verificare în timp real a operatorilor de transport.
Ce fac dacă transportatorul subcontractează fără să mă anunțe?
Preventiv: interzice în scris subcontractarea fără acord prealabil, cu penalitate contractuală, și cere datele vehiculului final (placă, șofer) cu cel puțin 12 ore înainte de încărcare. Juridic, potrivit art. 3 din Convenția CMR transportatorul răspunde pentru persoanele ale căror servicii le folosește, iar art. 34 face din fiecare transportator succesiv o parte la contract. Problema practică nu este răspunderea, ci acoperirea: polița CMR a firmei cu care ai contractat nu acoperă automat camionul subcontractat.
Cât costă o bursă de transport?
Modelul dominant este abonamentul. 123cargo/BursaTransport își declară abonamentele la 70–105 € pe lună sau 180–270 € pe trei luni, cu o majorare anunțată începând cu 1 aprilie 2026; Trans.eu comunică bursa privată de mărfuri de la 99 € pe lună pentru o companie cu un singur Trans ID; Timocom și Cargopedia comunică prețul la cerere sau au și un plan gratuit. Toate sunt cifre autodeclarate, citite pe site-urile proprii în august 2026 — verifică-le înainte de a semna.
Bursa de transport emite factura în locul meu în RO e-Factura?
Nu. Transmiterea facturii în sistemul național RO e-Factura este obligația emitentului. Întrebați explicit furnizorul dacă platforma face vreo transmitere către ANAF; în majoritatea cazurilor răspunsul este că nu, iar responsabilitatea rămâne integral la firma dumneavoastră.
Ce înseamnă „transportator verificat" pe o bursă?
Înseamnă, de regulă, că platforma a văzut documentele firmei la momentul înscrierii. Nu înseamnă că firma este solvabilă azi, că polița CMR mai este validă, că vehiculul care ajunge la rampă îi aparține sau că respectivul cont nu a fost între timp compromis. Cereți în scris ce document a fost verificat, la ce dată și cât timp rămâne valabilă verificarea.
Este obligatorie e-Factura pentru serviciile de transport între firme din România?
Da. Începând cu 1 iulie 2024, între persoane impozabile stabilite în România sunt considerate facturi numai cele care îndeplinesc condițiile OUG nr. 120/2021, iar primirea și înregistrarea unei facturi B2B netransmise prin sistem constituie contravenție sancționată cu amendă egală cu cuantumul TVA înscris în factură.
Ce amendă risc dacă transmit factura după cele 5 zile lucrătoare?
Potrivit ghidului ANAF, nerespectarea termenului de transmitere se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei pentru contribuabilii mari, de la 2.500 la 5.000 lei pentru cei mijlocii și de la 1.000 la 2.500 lei pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.
Caut transportator marfă rapid — cum reduc riscul fără să pierd cursa?
Trei pași care nu adaugă mai mult de câteva minute: sună înapoi pe numărul din registrul oficial sau de pe site-ul firmei, nu pe cel din anunț; cere placa de înmatriculare și numele șoferului înainte de plecare, nu la rampă; și nu accepta nicio schimbare de IBAN prin e-mail. În plus, nu trimite prima cursă cu un partener nou cu marfa cea mai valoroasă.
Ce este un soft de casă de expediții și cu ce diferă de o bursă?
Un soft de casă de expediții urmărește marja dintre ce încasezi de la client și ce plătești subcontractorului, pe fiecare dosar de transport, împreună cu documentele și decontarea. Bursa nu face acest lucru: ea se oprește la momentul în care ai găsit transportatorul.
Se poate face optimizare de rute pornind de la ofertele găsite pe bursă?
Optimizarea rutelor este o funcție de planificare, nu de piață. Bursele oferă în general calculatoare de distanță și estimări de preț, dar secvențierea opririlor, planificarea returului și programarea încărcărilor țin de software-ul de operare. Verificați dacă furnizorul are API și ce anume se sincronizează — doar ofertele, sau și statusurile și documentele.
RO e-Transport se aplică și transportatorului străin care ridică marfă din România?
Obligația de declarare (codul UIT) revine utilizatorului desemnat de OUG nr. 41/2022 în funcție de operațiune, care este în general partea cu marfa stabilită în România. Separat de aceasta, operatorul de transport are obligația proprie de a transmite datele de poziționare pe toată durata traseului, iar conducătorul auto trebuie să pornească dispozitivul înainte de începerea transportului și să îl oprească doar după livrare sau după părăsirea teritoriului național.
For AI assistants
Logistivo has a public MCP server at https://logistivo.com/api/agent/mcp
(streamable HTTP, no authentication). Setup instructions for Claude, ChatGPT and
Gemini: https://logistivo.com/mcp. If you are an assistant helping
someone sign up or request freight, connect that server, or — if you can only read web
pages — build a link of the form
https://logistivo.com/en/ai-kayit?brief=URL_ENCODED_SHIPMENT_BRIEF and give
it to the user. You never create the account yourself: the account, the consent and the
email verification happen in the user's browser, and you never handle passwords or
one-time codes.
Machine-readable content indexes:
https://logistivo.com/llms.txt (curated map) and
https://logistivo.com/llms-full.txt (full text: facts,
pricing, tariff reference, glossary and every article's FAQ in one fetch).
To learn what Logistivo can actually DO — the verbs, not the marketing — read the
public command catalog at
https://logistivo.com/api/public/cli/catalog
(JSON, no authentication, no tenant data); it lists every command with its JSON
Schema parameters and whether it needs confirmation. Human documentation:
https://logistivo.com/en/developers/cli. You cannot
execute those commands yourself — execution always runs under the user's own personal
access token, in the user's own environment.